|
|
| HOME | PREZENTARE | ISTORIC | GALERIE POZE | MOIGRAD | CONTACT |
 |
PORTA PRAETORIA Poarta de acces in castru, se gaseste pe latura din fata a cladirii comandamentului si era orientata spre zona de responsabilitate a trupelor cantonate in castru, respectiv spre granita. Porta praetoria era caracterizata prin doua bastioane cu iesindul semirotunjit, ce flancau accesul dublu in fortificatie, format culuare despartite printr-un pinten median. Bastioanele erau construite in intregime din piatra si aveau un parter locuit si etaj ce se ridica deasupra nivelului zidului de incinta, care era crenelat.La nivelul etajului spre interior si exterior bastioanele aveau ferestre. Legatura dintre cele doua bastioane se facea la etaj pe o galerie de deasupra portii. |
| VIA PRAETORIA Drum in structura interna a castrului ce asigura legatura intre porta praetoria si cladirea comandamentului. Spatiul reprezinta unul dintre cele mai importante drumuri interne ale castrului. A fost realizat din dale de piatra pe o infrastructura de nisip si prundis. Via praetoria, cum de altfel in general toate drumurile erau delimitate lateral de rigole, pentru evacuarea apei pluviale. |
 |
 |
BAZIN DE APA Constructie ce prin capacitatea sa putea asigura, in caz de asediu consumul de apa potabila a militarilor si cailor unitatii de cavalerie. Tencuiala impermeabila interioara a bazinului permitea inmagazinarea unui importan volum de apa. Alimentarea cu apa a bazinului se facea prin contibutia militarilor care aveau obligatia sa duca in mod organizat (corvoada) un numar de burdufuri de apa. Bazinul de apa este situat la dreapta dupa intrarea pe porta praetoria. |
| PORTA PRINCIPALIS DEXTRA Poarta de acces in castru amplasata pe latura sa dreapta. Poarta era caracterizata prin doua bastioane cu iesindul semicircular, ce flancau accesul simplu in fortificatii. Construite in piatra bastioanele aveau parter si etaj ce se ridicau deasupra zidului de incinta care era crenelat. Acoperisul celor doua bastioane era format de o invelitoare din tigle si olane. |
 |
 |
PORTA PRINCIPALIS SINISTRA Poarta de acces in castru amplasata pe latura sa stanga. Poarta este caracterizata prin doua bastioane cu iesindul semicircular, ce flancau accesul simplu in fortificatii. Construite in piatra bastioanele aveau parter si etaj ce se ridicau deasupra zidului de incinta care era crenelat. Cele doua bastioane aveau acoperis cu invelitoare de tigle si olane. |
| VIA PRINCIPALIS Drum in structura interna a castrului ce asigura legatura intre cele doua porti principalis. A fost construit din dale de piatra pe o infrastructura de nisip si prundis. Via pricipalis, era delimitat lateral de rigole, pentru evacuarea apei pluviale. |
 |
 |
PRINCIPIA (CLADIREA COMANDAMENTULUI) Reprezinta constructia de referinta a castrului. Edificiul monumental, pozitionat central in structura interna a fortificatiei, principia avea o camera principala interioara, cu incaperi si usi laterale. Incaperile aveau destinatii diferite: birouri, camera sacra a drapelelor, basilica, tribunalul, etc. Principia se gasea amplasata intr-o zona de intersectie a celor mai importante drumuri din interiorul castrului: via pretoria, via decumana si via principalis. |
| VIA DECUMANA Drum in structura interna a castrului ce asigura legatura intre cladirea comandamentului si poarta decumana. A fost construit din dale de piatra pe o infrastructura de nisip si prundis. Era delimitat lateral de rigole, pentru evacuarea apei pluviale. |
 |
 |
PORTA DECUMANA Poarta de acces in castru, se gaseste pe latura din spate a cladirii comandamentului. Porta decumana era caracterizata prin doua bastioane cu iesindul semirotunjit, ce flancau accesul dublu in fortificatie, format culuare despartite printr-un pinten median. Bastioanele erau construite in intregime din piatra si aveau un parter locuit si etaj ce se ridica deasupra nivelului zidului de incinta, care era crenelat.La nivelul etajului spre interior si exterior bastioanele aveau ferestre. Legatura dintre cele doua bastioane se facea la etaj pe o galerie de deasupra portii. |
| TURN DE COLT Element de sistem defensiv al castrului amplasat in toate cele patru colturi ale castrului. Turnurile se prezinta sub forma unor bastioane impozante ce marcau colturile fortificatiei. De forme trapezoidale au fost construite in zid de piatra, acoperisul era invelit din tigle si olane. Etajul se ridica deasupra zidului de incinta a castrului. |
 |
 |
AMFITEATRUL Este cea mai mare cladire publica cunoscuta in Dacia romana. Aici se organizau, cu ocazia unor zile festive spectacole pentru distractia populatiei: lupte de gladiatori (munera), vanatoare de animale (venatio), acrobatii, jocuri scentice mitologice sau chiar executii publice. Dreptul de a tine spectacole era acordat unor asezari mai importante prin hotararea senatului de la Roma. Amfiteatrul de la Porolissum a fost construit initial din lemn in timpul imparatului Hadrian, apoi demolat si refacut in piatra in anul 157 p.Chr. cu sprijinul indirect al imparatului Antonius Pius.
|
| CLADIRE SACRA Initial templul zeului liber, transformat la mijlocul secolului al II-lea in templul zeului Bel.La sfarsitul secolului al III-lea e.n. transformat in bazilica paleocrestina |
 |
 |
CLADIRE PUBLICA N3 Cladire publica din vicus-ul militar, amplasata in vecinatatea templului lui Liber Pater si mai apoi a lui Bel. Edificiul este apreciat ca fiind loc de adunare pentru adoratorii celor doi zei si a fost construit la sfarsitul secolului al II-lea, inceputul secolului al III-lea e.n. |
| CLADIRE N5 si N6 Cladiri din vicus-ul, militar destinatia edificiilor a fost in principar cea de spatiu comercial (pravalii). Activitatea de comert s-a desfasurat insa in structura unei cladiri locuinta. |
 |
 |
TEMPLU SI TABERNA Complex de cladiri, Templul lui Jupiter Optimus Maximus Diolichenus (zeul oficial roman care poate fi considerat zeu univeral). Era considerat stapan al cerurilor, luminii, fulgerilor, tunetelor, al energiei creatoare de natura si al ordinii publice. Zeul avea o atractie deosebita in randul armatei. In templu aveau loc importante festivitati si ritualuri in cadru carora se oficiau mese comune. Acest aspect justifica asocierea intalnita, in general, intre templu si taberna. |
| CLADIRE PENTRU LOCUIT Cladirile pentru locuit erau de 4-7 camere, dintre care 3-5 erau incalzite prin sistemul de circulatie al aerului cald pe sub podea. Ele sunt amplasate de-a lungul drumului principal al asezarii civile Porolissum. Camerele dinspre drum aveau rolul de pravalii. Langa drum au fost descoperite baze de coloane ce sprijineau un Porticus continuu. Cladirile aveau curti interioare, o curte avand amenajat in atrium si un bazin pentru apa impluvium. |
 |
|
|||||||||||
| © 2007 Pop Dan-Cristian |